CENTRUL DE STUDII APOCALIPTICE

             Am preluat două articole, scrise de mine în anul 2018, fără să știu de existența pandemiei de Covid-19. Azi le reunesc într-un articol unic, editat parțial, pentru a facilita înțelegerea și pentru a verifica în ce fază a istoriei ne aflăm. Anul 2021 se prefigurează un an al crizelor majore, din toate punctele de vedere, care va pune la grea încercare toată civilizația, clădită pe egoism, nepăsare și lux extrem. Am constatat că există un tipar al intervenției lui Dumnezeu în istoria umanității, mai ales când gradul de nelegiuire se apropie de un maximum, de la care nu se mai poate face nimic. Dacă nu s-ar interveni la timp, chiar și oamenii care au rămas lângă Dumnezeu, ar fi în pericol de a abandona principiile adevărului. Mai există și alte modele, după care se poate previziona, cu o aproximație destul de bună, ce urmează să se întâmple în viitorul apropiat. Toate modelele, pe care le-am aplicat până acum...

  Abordarea experimentului întrupării, de către Dumnezeu, cunoscut din   vechime sub numele Iahve, sau Elohim, trebuia să demonstreze că proiectul   uman nu a fost un eşec, iar etapa   căderii în păcat   constituie o imixtiune   obraznică a rebelilor în creaţia iniţială a lui Dumnezeu. În aceste condiţii, singura modalitate de a demonstra că   Dumnezeu nu a greşit proiectul era ca   El însuşi să se identifice cu propria creaţie, prin întrupare, folosind acelaşi material genetic din care era făcut Adam. În momentul aderării lui Adam la rebeliune, Iahve nu mai   putea să facă un alt   om din ţărâna pământului, pentru că s-ar fi interpretat, de către rebeli, că modifică proiectul,   cu scopul   de a corecta greşelile făcute la primul om. De aceea, întruparea trebuia făcută pe   structuri celulare ale lui Adam, înainte de a fi făcută Eva. Dacă nu pornim de la aceste premize, discuția despre   nașterea lui Iisus Hristos ...